Fac ce fac dom’le si tot scriu chestii care provoaca controverse ce ajung sa dea in injurii in unele cazuri. Incercand sa inteleg de ce am constat ca oamenii nu sunt capabili sa inteleaga ca altii pot avea pareri diferite si ce e mai rau e ca iau asta in nume personal. Bunaoara mie nu imi place formatia “Timpuri noi” si gata, nu mi-a placut niciodata. Altuia poate nu ii place Vivaldi sa zicem (mie imi plac mult de tot Anotimpurile si nici nu stiu altceva de la acest compozitor, adica nu sunt fan, dar imi plac mult acestea). Cum ar fi sa o iau personal ca acelui “altuia” nu ii place Vivaldi si sa il fac un limitat care nu stie nimic despre muzica si ca atunci cand spune despre Vivaldi orice (de rau) sa incep cu tot felul de adjective ce nu isi au locul?.
Poate ca as intelege aceste porniri daca ar avea ca motivatie lucruri spuse la adresa parintilor sa zicem, cand mi s-ar parea mai mult decat intemeiate, dar in nici un caz nu mi se par intemeiate si chiar ma supara mult ,unele chestii ce vin din partea unor prieteni doar pentru ca mi-am spus parerea despre o formatie pe care nu o simpatizez (ba chiar am o parere proasta) ajungandu-se chiar la chestii nelalocul lor…
Este atat de greu de inteles, asa cum explicam cuiva printr-o analogie simpla ca unora le place albul, altora negrul? Daca unei persoane nu ii place albul, inseamna ca este o persoana limitata care habar nu are de culori si de ce semnificatii are albul?
Judecati voi unde e limitarea…
esti sofistic
vezi postul meu de la topicul anterior